Juramântul lui Hipocrate
(Varianta moderna - asa cum a fost ea adoptata de Asociatia Medicala Mondiala în cadrul Declaratiei de la Geneva - 1975)
"Odata admis printre membrii profesiunii de medic si farmacist:
-Ma angajez solemn sa-mi consacru viata în slujba umanitatii;
-Voi pastra profesorilor mei respectul si recunostinta care le sunt datorate;
-Voi exercita profesiunea cu constiinta si demnitate;
-Sanatatea pacientilor va fi pentru mine obligatie sacra;
-Voi pastra secretele încredintate de pacienti chiar si dupa decesul acestora;
-Voi mentine prin toate mijloacele onoarea si nobila traditie a profesiunii de medic si farmacist;
-Colegii mei vor fi fratii mei;
-Nu voi îngadui sa se interpuna între datoria mea si pacient consideratii de nationalitate, rasa, religie, partid sau stare sociala;
-Voi pastra respectul deplin pentru viata umana de la începuturile sale chiar sub amenintare si nu voi utiliza cunostintele mele medicale si farmaceutice contrar legilor umanitatii.
Fac acest juramânt în mod solemn, liber, pe onoare."
" Farmacie este locul unde se prepara si se vând medicamente comform retetelor medicale si normelor din farmacologie. Farmacistul are printre altele datoria de a explica cumparatorului si efectele secundare nedorite ale medicamentului, ca si despre fenomenul de potentare a doua preparate farmocologice.
In Ardeal a fost preluat si termenul strain sub forma de "potica" (maghiara = patika, germana= Apotheke) "
(De la Wikipedia, enciclopedia libera)
Farmacia, ca institutie organizata, are o vechime de peste 1800 de ani, prima farmacie fiind la Bagdad; in Romania, prima farmacie oficiala are o vechime de peste 450 de ani si a luat fiinta in orasul Sibiu.
Farmacia isi trage numele de la cuvantul "farmakon" din greaca veche si inseamna "remediu".
Farmacistul este singurul slujitor al acestei institutii, consfintit prin hrisoave domnesti si, mai tarziu, prin legi ale guvernelor tarilor civilizate.
Farmacistul, prin pregatirea sa polivalenta, este singura persoana care prepara, stocheaza, conserva si difuzeaza medicamentul, purtand raspunderea morala si juridica atunci cand inmaneaza un medicament subiectului bolnav.
Medicamentul este o substanta simpla, o asociere de substante sau un produs complex capabil sa produca un efect terapeutic, fiind prezentat intr-o forma care sa poata fi folosita de bolnav urmând un anumit mod de utilizare.
Medicamentul poate fi definit si in alte moduri:
" Medicament este o substanta sau un produs destinat sau utilizat pentru studierea sau modificarea unui sistem fiziologic sau unei stari patologice, în interesul subiectului caruia i se administreaza. OMS
" Medicament este o substanta sau preparat destinat sau utilizat pentru diagnosticarea, prevenirea, ameliorarea sau vindecare unei suferinte.
" Medicament are urmatoarele semnificatii:
a) orice substanta sau combinatie de substante prezentata ca având proprietati pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om; sau b) orice substanta sau combinatie de substante care poate fi folosita sau administrata la om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea functiilor fiziologice prin exercitarea unei actiuni farmacologice, imunologice sau metabolice, fie pentru stabilirea unui diagnostic medical. Legea 95/2006
Medicamentele se obtin pornind de la substante chimice sau de la produse de orgine vegetala, animala sau umana; acestea sunt transformate in medicamente cu ajutorul unor operatii farmaceutice.
Evolutia notiunii de medicament, in ultimii 30-40 de ani, a insemnat mai mult decat s-a realizat in ultimii 200-300 de ani.
Medicamentul are mii de fete, niciuna independenta fata de cealalta. Astazi, aproape toate medicamentele sunt suspectate de actiune imunotoxica, unele chiar cu potential nefast. Imunosupresia indusa de unele (si nu putine) medicamente explica cauza infectiilor bacteriene, virale, fungice si chiar scaderea sau anularea apararii naturale a organismului impotriva cancerului.
Daca timpul de administrare a medicamentelor nu este bine stapanit, atunci placa turnanta a biotransformarii hepatice prin citocromul P 450, duce la un tablou de supradozaj.
Notiunea de Farmacist Clinician impune farmacistului obligatia profesionala de a ordona asocierea medicamentelor cu structuri diferite, inscrise intr-o prescriptie medicala, tinand seama de relatia dintre structura chimica si activitatea biologica, de metastabilitatea moleculei active, de raportul concentratiilor si dozelor administrate, chiar daca medicul scrie un anumit tip de administrare si acest lucru se obtine printr-o cooperare discreta si colegiala cu medicul in cauza.
Farmacistul are obligatia, printre altele, sa conserve medicamentul (un domeniu stiintific extrem de complex) in ideea de a pastra intacta activitatea terapeutica a moleculei active.
Farmacistul este singurul specialist care a avut dintotdeauna si trebuie sa aiba in continuare monopolul medicamentului pentru ca, printre multele atributii si raspunderi pe care le incumba profesiunea sa, el stapaneste toxicologia si securitatea medicamentului.
Farmacistul isi angajeaza propria responsabilitate pentru fiecare prescriptie medicala, pe care trebuie sa o controleze. El este profesionistul sanatatii contituind ultima veriga in drumul medicamentului, sfatuind bolnavul impotriva utilizarii defectuoase in specilitatile prescrise.
Garantia calitatii si securitatii aduse de farmacist este un adevarat fundament de monopol pe care-l consimte in prepararea si eliberarea medicamentului.
Farmacistul este, de asemenea, un pedagog: el explica tratamentul prescris de medic, favorizeaza "observatia" terapeutica a pacientului, informeaza publicul si stie sa asigure, chiar daca el este neincrezator intr-o problema de sanatate.
Sfatul lui este solicitat pentru a raspunde cu rapiditate problemelor de sanatate fara consecinte grave si trecatoare, in materie de igiena si de ingrijire medicala.
Din putinele notiuni expuse, reiese ca farmacistul, persoana cu studii academice si cu responsabilitati majore in actul terapeutic, nu poate fi considerat un comerciant, el fiind persoana care reprezinta turnoverul ultim si care este hotarator in vindecarea sau nonvindecarea starii patologice.